CONTEXT

Aproape toate țările cu care România aspiră să se alinieze (Marea Britanie, Franța, Germania, SUA etc.) au sisteme de evaluare standardizate, folosite uneori pentru decizii cu impact major (de ex. Bacalaureat) sau cu impact redus (de ex. evaluarea curentă în clasă). Testele internaționale comparative în educație, precum PISA, TIMSS, PIRLS, ICCS, ICILS etc., utilizează teste standardizate. Majoritatea testelor de admitere la universitate sunt teste standardizate. Așadar, putem concluziona că testarea standardizată este folosită pe scară largă de toate acele sisteme care doresc să asigure echitatea evaluării și să controleze erorile de evaluare tipice ale așa-numitei „evaluări clasice”.

Totuși, în România auzim adesea expresii care etichetează copiii: „Este un elev de nota 10” sau „Este un elev de nota 4”. Aceasta ridică întrebarea: ce ar trebui să conteze cu adevărat, notele sau cunoștințele? În cultura educațională românească, notele sunt văzute drept vârful progresului unui elev și dovada succesului unui profesor. Însă putem vorbi cu adevărat despre „progres” și „succes” într-un sistem educațional în care standardul de evaluare este subiectiv, aplicat neuniform și diferă de la o școală la alta, de la urban la rural? Răspunsul este că evaluarea elevilor trebuie să se facă obiectiv, prin standarde uniforme de notare — singura modalitate de a obține date relevante atât la nivel individual (elev), cât și la nivel macro (clase, școli, județe etc.).

Mai mult decât atât, pandemia ne-a arătat nevoia de instrumente digitale în absolut toate domeniile. În învățământ, metodele online au devenit, pentru elevi, părinți și cadrele didactice, un debut menit să înlocuiască cursurile față în față. Din diverse motive, nu toate acestea au fost de succes, iar schimbările repetate au generat în rândul publicului larg o atitudine destul de adversă, alimentată și de lipsa unor abilități digitale funcționale.

Astfel, testarea standardizată printr-un instrument digital pe care o realizează Brio a apărut într-o zonă neutră a mentalității colective românești. În general, pentru români, lucrurile noi despre care se știu puține detalii stârnesc zvonuri și împart societatea în două tabere: cei pro și cei contra.

Pe scurt, așa a început călătoria Brio, deschiderea unei piețe noi și construirea unei categorii de produse până atunci inexistente: teste educaționale digitale standardizate.

Chiar dacă, în primăvara anului 2020, Brio® era o platformă virtuală necunoscută, cu doar 12.000 de utilizatori, avea toate ingredientele succesului: un produs inteligent și modern, resursele pentru a atrage oamenii potriviți care să investească și să îl dezvolte, fondatori cu expertiză în educație și o gândire „out of the box”, profesori deschiși la inovație și o populație școlară deja familiarizată cu tehnologia.

cercetare

Potrivit unui raport Eurostat privind competențele digitale ale tinerilor din Europa (16-24 de ani), cei din România se situează pe ultimul loc în UE. Romania rank last in the EU.

56% dintre ei au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 80%. România ocupă ultimul loc și în rândul întregii populații, doar 10% dintre români având competențe digitale avansate (față de 33% media UE), iar 43% având competențe reduse (față de 28% media UE).

În ciuda nivelului scăzut al competențelor digitale, în învățământul obligatoriu, România alocă cel mai mare număr de ore disciplinei „competențe digitale” ca materie obligatorie separată în învățământul liceal. În același timp, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării pe scară largă a conexiunilor broadband de foarte mare viteză și disponibilității extinse a rețelelor fixe de capacitate foarte mare, în special în mediul urban. Prin urmare, lipsa alfabetizării digitale în România nu este determinată de accesul la informații sau instrumente, ci de interesul scăzut și de pregătirea insuficientă a tuturor actorilor implicați în procesul educațional.

Mai mult, rezultatele PISA, care reflectă performanța sistemului de învățământ și „ce învață copilul”, nu arată bine pentru România: 44% analfabetism lingvistic, 44% analfabetism numeric, 45% analfabetism științific și ultimul loc în Europa la competențe digitale de bază în rândul tinerilor. Aceasta este realitatea în care învață elevii și evidențiază necesitatea unei intervenții rapide pentru a corecta principalele domenii de testare: capacitatea de a înțelege și de a opera cu texte și cifre.

planificare

Marea și îndrăzneața idee a fost să aducem în România beneficiile evaluării standardizate digitale.

Campania de comunicare a vizat în primul rând elevii din clasele I–XII, părinții, cadrele didactice, școlile și celelalte instituții implicate în procesul educațional din țară. În acest univers se regăsesc aproximativ 3 milioane de elevi, 210 mii de profesori și 7 mii de directori. Instituțiile principale abordate au fost Ministerul Educației și Cercetării și Inspectoratele Școlare.

Investitorii au fost publicul secundar , pentru a asigura sprijin financiar necesar nevoilor extinse generate de eforturile de dezvoltare.

Canale folosite: Media: print, online, radio, podcasturi, TV; Canale proprii: site web și social media (Facebook, Instagram, YouTube); Canalele susținătorilor: social media, bloguri; Întâlniri directe cu reprezentanții autorităților; Canale pentru investitori: media de business, platforme de equity crowdfunding și evenimente dedicate investitorilor.

execuţie

Potrivit lui Anthony Kennada, pentru a crea o nouă categorie de produs ai nevoie de trei ingrediente: un lider de marketing excentric, un buget considerabil și o tenacitate neînfricată, susținută de consecvență.

Brio a reușit să îmbine aceste trei ingrediente. Totul a început cu o echipă de conducere care a promovat public două personalități îndrăznețe: un expert – Doctor Prof. Dragoș Iliescu, unul dintre cele mai importante nume contemporane în testarea educațională la nivel mondial – și un profesionist în marketing, pasionat de educație – Gabi Bartic. Ei au fost liderii „nebuni”. Sub conducerea lor, campania era gata să pornească.

Un astfel de produs are nevoie de ani de cercetare înainte de a fi pregătit pentru public. De aceea, în primii ani, Brio a avut nevoie de cât mai mulți investitori vizionari. La început, am lansat o campanie amplă pentru a explica pieței ce înseamnă ed-tech și pentru a atrage finanțare.

FAZA 1: INVESTEȘTE CU BRIO®

Listarea companiei pe SeedBlink, cea mai mare platformă de equity crowdfunding din regiunea CEE, a fost modalitatea prin care am ajuns la potențialii investitori. În 2020, valoarea de piață a companiei era de 2,7 milioane de euro înainte de prima listare. Aproape 50 de investitori au fost interesați, iar suma finală atinsă a fost de 285.000 de euro. În 2022, compania a revenit pe piață pentru a doua oară, după ce și-a dublat aproape valoarea inițială, ajungând la 5,5 milioane de euro (evaluare post-money). Runda a doua a fost condusă de oamenii de afaceri Horia Manda și Valentin Tăbuș, parteneri în AXXESS Capital, care au investit 550.000 de euro. Celor doi investitori li s-a alăturat o nouă rundă pe SeedBlink, de 250.000 de euro.

FAZA 2: ÎNVAȚĂ CU BRIO®

Banii obținuți au fost folosiți pentru dezvoltarea produsului și pentru numeroase programe menite să susțină comunitatea și să crească gradul de familiarizare al publicului țintă cu testarea standardizată digitală. BRIO a fost lansat prin oferirea de teste de pregătire gratuite pentru primele examene din pandemie (Bacalaureat și Evaluarea Națională din 2020), adoptate de peste 20.000 de elevi și 400 de profesori. Ulterior, s-a format o coaliție (Alianța pentru Educație Remedială – AER) împreună cu alte companii care oferă instrumente digitale pentru învățare, oferind educație remedială gratuită pentru 4.500 de elevi și cursuri de educație digitală gratuite pentru 2.500 de profesori din cinci județe. Mai mult, BRIO a inițiat primele Olimpiade digitale de matematică din România, Brio Challenge, care au ajuns la patru ediții și au înscris 25.000 de participanți.

Pentru a genera aceste rezultate, ne-am bazat puternic pe campanii de relații cu mass-media, alături de proiecte speciale în parteneriat cu diverse tipuri de media și influenceri.

FAZA 3: EDU-DATA DE LA BRIO®

Pentru a evidenția importanța și beneficiile testării standardizate, BRIO® a decis să realizeze evaluări amănunțite privind starea națională a diferitelor tipuri de alfabetizare în rândul populației școlare din România.

Am ales să colaborăm cu organizații private și ONG-uri și am semnat protocoale cu UiPath Foundation (pentru alfabetizare digitală) și cu BRD Groupe Société Générale, prin programul lor ALFABETAR (pentru alfabetizarea limbii române).

FAZA 4: RELAȚII CU AUTORITĂȚILE

În septembrie 2021, la Forumul de Securitate a Mării Negre și Balcanilor, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că nu există încă platforme dedicate și sigure pentru a asigura o evaluare corectă și de calitate în educația online. În reacție, Gabi Bartic a publicat un editorial în care a arătat că aceste platforme există deja și și-a exprimat disponibilitatea pentru consultări cu ministerul în domeniul evaluării standardizate.

Am vrut să determinăm guvernul să acționeze și nu ne-am limitat la o singură postare pe Facebook. Am participat la cât mai multe consultări publice și am discutat cu reprezentanți ai Ministerului Educației la fiecare eveniment organizat pe tema testării standardizate. Consultările publice pentru noile Legi ale Educației din România au făcut parte din acest demers, iar Gabi Bartic a condus Comitetul de Evaluare. În plus, am organizat o serie de evenimente în parteneriat cu mass-media pentru a ajunge la factorii decidenți.

Eforturile noastre au culminat atunci când, la conferința de prezentare a rezultatelor Raportului privind Starea Alfabetizării în Țară, ministrul Cîmpeanu i-a invitat public pe reprezentanții Brio să contribuie la implementarea primului program pilot de testare standardizată din România. BRIO s-a alăturat Ministerului Educației și a derulat Programul de Testare Pilot în 526 de școli din întreaga țară, la toate ciclurile (primar, gimnazial și liceal), cu un total de 280.237 de teste susținute.

BRIO a utilizat platforma proprie pentru derularea acestui program, iar la final a întocmit un raport și a predat toate datele experților din minister. Ca urmare a acestui program pilot, testarea standardizată a fost inclusă în noile Legi ale Educației începând cu 2024. Legile au urmat să fie supuse votului în Parlament mai târziu în același an.